1. Etapele procedurii în fata Curtii de Justitie

Procedura în fata Curtii cuprinde o fază scrisă si o fază orală.
În etapa orală are loc sustinerea pledoariilor în sedintă si a concluziilor avocatului general în sedintă publică.
Însă, Curtea poate decide judecarea cauzei fără audierea pledoariilor. De asemenea, în cazul în care consideră că o anumită cauză nu ridică o problemă nouă de drept, Curtea poate decide, după ascultarea avocatului general, ca aceasta să fie judecată fără concluziile avocatului general.

​

2. Reprezentarea părtilor

Principiul reprezentării obligatorii a părtilor
Cu exceptia statelor membre si a institutiilor Uniunii care sunt reprezentate de către agentii lor, celelalte părti trebuie să fie reprezentate de un avocat care are dreptul să îsi exercite profesia în fata unei instante a unui stat membru. Odată cu depunerea cererii introductive, avocatul are obligatia să depună si documente care să certifice că are dreptul să îsi exercite profesia în fata unei instante a unui stat membru.
În ceea ce priveste persoanele care au dreptul de a reprezenta părtile, este de precizat faptul că sunt asimilati avocatilor profesorii resortisanti ai statelor membre a căror legislatie le recunoaste dreptul de a pleda.

 Exceptie de la principiul reprezentării obligatorii a părtilor o constituie următoarele situatii:
 procedura de acordare a beneficiului asistentei judiciare gratuite
 procedura întrebărilor preliminare - dacă normele de procedură aplicabile litigiului cu care a fost sesizată instanta natională nu impun ca părtile să fie reprezentate, acestea au dreptul de a prezenta personal observatii scrise si orale în fata Curtii.

​

Regulamentul de procedură al Curții de Justiție din 25 septembrie 2012 

 

Articolul 119  Obligația de reprezentare

(1)   Părțile pot fi reprezentate numai de agentul sau avocatul lor.

(2)   Agenții și avocații au obligația să depună la grefă un document oficial sau un mandat eliberat de partea pe care o reprezintă.

(3)   În plus, avocatul care asistă sau reprezintă o parte are obligația să depună la grefă un document care să certifice că are dreptul să își exercite profesia în fața unei instanțe a unui stat membru sau a unui alt stat parte la Acordul privind SEE.

(4)   Dacă aceste înscrisuri nu se depun, grefierul stabilește un termen rezonabil pentru ca partea vizată să le depună. În cazul în care, în termenul stabilit în acest scop,  înscrisurile nu sunt depuse, Curtea, după ascultarea judecătorului raportor și a avocatului general, decide dacă nerespectarea acestei formalități determină inadmisibilitatea cererii introductive sau a memoriului pentru neîndeplinirea condițiilor de formă.

​​

Adresa postala a agentului dumneavoastra in Romania : 

​

Avocat  General  Iclodean Gabriel   

str B-dul Dambovita nr 86 ap 215  TM 300152  Timisoara 

email : avocat.general.iclodean.gabriel@europe.com   

telefon mob  + 40 734037346

telefon fix     + 40 356405357 

​

3. Regimul lingvistic

În cazul procedurii în fata Curtii, se utilizează atât o limbă de procedură, cât si o limbă de lucru.
Limbile de procedură sunt toate limbile oficiale ale statelor membre. În fiecare  cauză se stabileste o limbă de procedură conform următoarelor reguli:
 În actiunile directe, reclamantul are dreptul de a alege limba de procedură, cu exceptia situatiei în care pârâtul este un stat membru ori o persoană fizică sau juridică resortisantă a unui stat membru; în acest caz, limba de procedură este limba oficială a acestui stat.
 În procedura întrebărilor preliminare, limba de procedură este aceea a instantei nationale care a sesizat Curtea.
 Statele membre pot utiliza propria lor limbă atunci când: o intervin într-o actiune directă sau într-un recurs o participă la o cauză preliminară.

Limba de lucru utilizată în cadrul Curtii este cea folosită de către membrii Curtii si personalul acesteia. Limba de lucră este franceza. Actele de procedură depuse într-o altă limbă decât franceza sunt traduse în franceză de către serviciile Curtii.

​

4. Regimul cheltuielilor de judecată si asistenta judiciară gratuită

Cheltuielile de judecată
Procedura în fata Curtii este gratuită, nefiind aplicate niciun fel de taxe de către Curte.
Cu toate acestea, derularea procedurii implică o serie de cheltuieli care nu sunt suportate de Curte si care sunt recuperabile de către partea care a câstigat procesul, si anume:
 onorariile de avocat,

- consultatii juridice persoane juridice/fizice            460  lei / 15 min

- studiere dosar                                                       1.400  lei

- redactare cerere/actiune CEJ                                1.200  lei

- asistare /reprezentare     CEJ                                1.500  Euro

- adrese institutii                                                        920  lei

​

plata se va face la   BC  LIBRA INTERNET BANK   card bancar  5255 8701  0560 4588    pentru  Romania 

IBAN COD  RO21BREL 0002 0048 6588 0101    RON

 sumele cuvenite martorilor,
 taxele postale si cele telefonice etc. suportate de către părti.
Astfel, în actiunile directe, partea care cade în pretentii este obligată la plata cheltuielilor de judecată, suportând atât propriile cheltuieli de judecată, cât si pe cele efectuate de celelalte părti, cu exceptia statelor membre si a institutiilor Uniunii, care suportă propriile cheltuieli de judecată în situatia în care au intervenit în litigiu.

Conditia absolut obligatorie pentru obtinerea cheltuielilor de judecată este formularea unei cereri exprese în memoriile scrise; în lipsa unei asemenea cereri, fiecare parte suportă propriile cheltuieli de judecată.
Curtea are posibilitatea ca, în functie de împrejurările cauzei, să compenseze cheltuielile de judecată în totalitate sau în parte ori să oblige la plata cheltuielilor de judecată chiar partea care a câstigat procesul.
Curtea se pronuntă asupra cheltuielilor de judecată prin hotărârea sau prin ordonanta prin care se finalizează judecata.
În cadrul unei cauze preliminare, decizia Curtii face trimitere la decizia finală ce urmează a fi pronuntată de către instanta natională care a sesizat Curtea.
Institutiile Uniunii si statele membre, precum si eventualele state terte care au prezentat observatii suportă propriile cheltuieli de judecată.

​

Asistenta judiciară gratuită

Oricare dintre părti poate oricând solicita să beneficieze de asistentă judiciară gratuită în cazul în care se află în imposibilitate de a face fată cheltuielilor de judecată.
Această cerere nu este conditionată de natura actiunii sau a procedurii.
În cazul unei cauze preliminare, partea trebuie să solicite asistenta judiciară gratuită cu prioritate autoritătii competente din propria tară. Pentru a se stabili lipsa mijloacelor materiale, partea trebuie să prezinte Curtii informatii relevante în acest sens.
În cazul în care cererea de asistentă judiciară gratuită este formulată anterior actiunii, partea trebuie să expună pe scurt obiectul actiunii, pentru a da Curtii posibilitatea să examineze temeinicia acesteia.
Pentru introducerea cererii de asistentă judiciară gratuită nu este necesar ca partea să fie reprezentată de către un avocat.

Ordonanta prin care Curtea admite sau respinge cererea nu poate face obiectul niciunei căi de atac.
Acordarea asistentei judiciare gratuite nu exclude o eventuală obligare a părtii  căreia i s-a acordat asistenta la plata cheltuielilor de judecată.

​

Regulamentul de procedură al Curții de Justiție din 25 septembrie 2012 

​

Articolul 137  Decizia cu privire la cheltuielile de judecată

În hotărârea sau ordonanța prin care se finalizează judecata se dispune cu privire la cheltuielile de judecată.

Articolul 143 Cheltuielile de procedură   Procedura în fața Curții este gratuită, sub rezerva următoarelor prevederi:

(a) în cazul în care Curtea a efectuat cheltuieli care ar fi putut fi evitate, aceasta poate, după ascultarea avocatului general, să oblige partea care le-a provocat la rambursarea acestora;

(b) cheltuielile pentru orice activitate de copiere și de traducere efectuată la cererea unei părți, apreciate de către grefier ca extraordinare, se rambursează de către această parte în funcție de tariful grefei prevăzut la articolul 22. Consultarea registrului, a hotărârilor și a ordonanțelor

(1)   Orice persoană poate consulta registrul la grefă și poate obține copii sau extrase din acesta după achitarea tarifului grefei, stabilit de Curte la propunerea grefierului.

(2)   Orice parte într-un proces poate obține, după achitarea tarifului grefei, copii certificate pentru conformitate cu originalul ale actelor de procedură.

(3)   În plus, orice persoană poate obține, după achitarea tarifului grefei, copii certificate pentru conformitate cu originalul ale hotărârilor și ale ordonanțelor.

​

Procedura scrisă

1. Scopul procedurii scrise

Procedura scrisă constă în comunicarea actelor de procedură către părti si către  institutiile Uniunii acel căror acte sau inactiuni fac obiectul litigiului.

Procedura scrisă ca scop prezentarea Curtii, judecătorilor si avocatului general a situatiei de fapt, motivelor, argumentelor si concluziilor părtilor.
Este important de subliniat faptul că întreaga procedură în fata Curtii, si în special faza scrisă a acesteia, este guvernată de principiul conform căruia este interzisă invocarea de motive noi pe parcursul procesului, cu exceptia cazului în care acestea se bazează pe elemente de fapt si de drept care au apărut în cursul procedurii.

​

2. Desfăsurarea procedurii scrise

Curtea este sesizată printr-o cerere scrisă adresată grefierului. Desfăsurarea procedurii scrise diferă în functie de natura actiunii. Actiunile directe
În actiunile directe, fiecare parte principală poate depune două memorii:
 reclamanta - cererea introductivă si replica,
 pârâtul - memoriul în apărare si duplica.

Recursurile
În cazul recursului declarat împotriva unei decizii a Tribunalului, părtile nu pot depune decât un singur act de procedură, în functie de pozitia lor procesuală, respectiv:
 cererea de recurs,
 memoriul în răspuns.
Posibilitatea formulării unui memoriu în replică este conditionată de autorizarea expresă din partea presedintelui Curtii.

Trimiterile preliminare

În trimiterile preliminare, persoanele interesate - părtile din litigiul aflat pe rolul instantei nationale, statele membre, Comisia si, dacă este cazul, Consiliul, Parlamentul European si Banca Centrală Europeană - pot depune un memoriu continând observatii scrise într-un termen imperativ de două luni de la notificarea cererii de pronuntare a unei hotărâri preliminare.

​

3. Depunerea actelor de procedură

Orice act de procedură trebuie depus la grefa Curtii, semnat în original de către reprezentantul părtii. Copiile trebuie să fie certificate pentru conformitate cu originalul de către partea care le depune.
Toate înscrisurile invocate trebuie să fie anexate la actul de procedură.
În actiunile directe, originalul însotit de toate anexele mentionate în cuprinsul său se depune împreună cu cinci copii pentru Curte si, în vederea comunicării, împreună cu atâtea copii câte părti sunt în cauză.
Orice act de procedură poate fi depus direct la grefa Curtii sau, dacă este cazul, în afara orelor de program ale grefei, la gardianul de serviciu de la intrarea în sediul Curtii (rue Fort Niedergrünewald, Plateau du Kirchberg). Sediul Curtii este deschis 24 de ore din 24.
Dacă actul este trimis prin postă, pe plic trebuie să fie înscrise exclusiv  următoarele mentiuni:

​

4. Comunicările

În actiunile directe, părtilor interesate li se comunică:
 cererea introductivă,
 cererea de recurs,
 memoriile în apărare, în răspuns, în replică si în duplică,
 cererea de măsuri provizorii
 cererea de interventie.
Cererile de pronuntare a unei hotărâri preliminare adresate de instantele nationale, precum si observatiile prezentate de persoanele interesate se comunică:
 părtilor în cauză,
 statelor membre,
 Comisiei
 dacă este cazul, Consiliului sau Consiliului si Parlamentului European si Băncii Centrale Europene.

În toate tipurile de cauze, se comunică participantilor la procedura în fata Curtii
următoarele acte:
 raportul de sedintă, dacă se organizează o sedintă de audiere a  pledoariilor,
 concluziile avocatului general, dacă acestea sunt prezentate, hotărârea.

Alegerea domiciliului si consimtământul privind primirea comunicărilor prin  fax sau prin posta electronică
În cazul actiunilor directe, părtile trebuie să indice domiciliul ales
 la orice persoană fizică cu resedinta în Luxemburg, cu exceptia functionarilor Curtii de Justitie. În acest caz, comunicarea se consideră legal îndeplinită odată cu primirea înscrisului comunicat de către persoana autorizată, care a consimtit să primească toate comunicările.

 pe lângă indicarea domiciliului ales sau în locul acesteia, se poate mentiona că avocatul unei părti consimte să primească comunicările care îi sunt adresate prin fax sau prin orice alt mijloc tehnic de comunicare. În acest caz, comunicarea actelor de procedură, cu exceptia hotărârilor si a ordonantelor, se efectuează prin fax sau prin posta electronică, iar procedura de comunicare va fi considerată îndeplinită odată cu transmiterea efectuată prin aceste mijloace de comunicare.
În cazul în care, din motive tehnice sau din cauza naturii sau a volumului actului, nu se poate efectua o transmitere prin fax sau prin posta electronică, actul se comunică.

 la domiciliul ales în Luxemburg persoanei autorizate care a consimtit să primească toate comunicările
 în absenta alegerii domiciliului în Luxemburg, prin scrisoare
recomandată, cu confirmare de primire, la adresa avocatului părtii.
Avocatul este înstiintat prin fax sau prin posta electronică cu privire la o astfel de comunicare, iar, în acest caz, se consideră că scrisoarea a fost înmânată destinatarului în a zecea zi de la data depunerii acestei trimiteri la oficiul postal din Luxemburg, cu exceptia cazului în care s-a demonstrat prin confirmare de primire că scrisoarea a fost primită la o altă dată sau a cazului în care destinatarul informează grefierul, în termen de trei săptămâni de la data înstiintării, că actul care trebuie comunicat nu i-a parvenit.
În procedurile preliminare nu există obligatia alegerii domiciliului, comunicarea realizându-se prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Cu toate acestea, părtile pot consimti în mod expres să primească comunicările prin fax sau prin orice alt mijloc tehnic de comunicare. În acest caz, comunicările se realizează în modalitătile anterior prezentate.

​

5. Termenele procedurale

Termenele de introducere a actiunilor, termenele de formulare a cererii de interventie, termenul de depunere a memoriului în răspuns si termenul de depunere a observatiilor scrise în cauzele preliminare nu pot fi prelungite sau prorogate.

Calculul termenelor
Termenul care se calculează de la comunicarea unui act de procedură începe să curgă
 de la primirea înscrisului la domiciliul ales în Luxemburg de către persoana autorizată care a consimtit să primească toate comunicările,
 de la primirea înscrisului de către destinatar atunci când comunicarea se face prin scrisoare recomandată adresată destinatarului
 din momentul transmiterii actului de procedură prin fax sau prin posta electronică, dacă avocatul sau agentul a consimtit să primească comunicările prin fax sau prin orice alt mijloc tehnic de comunicare.
Ziua în care are loc primirea actelor sau transmiterea acestora nu intră în  calculul termenului.

Termenul pentru considerente de distantă
Termenele procedurale se prelungesc pentru considerente de distantă, în mod invariabil, cu zece zile, indiferent de locul de domiciliu sau de resedintă al părtii în cauză.

Întreruperea termenelor
Termenul de depunere a unui act de procedură se întrerupe prin depunerea actului respectiv în original.
Depunerea la grefă a unei copii a originalului semnat al unui act de procedură, prin fax sau prin orice alt mijloc tehnic de comunicare de care dispune Curtea (posta electronică) respectă termenele procedurale dacă originalul semnat al actului, împreună cu toate anexele si copiile necesare, parvine grefei în  următoarele zece zile.
În cazul utilizării postei electronice, se va transmite versiunea scanată a originalului semnat al actului.
Aceste comunicări vor fi făcute doar către numărul de fax al grefei sau către adresa de postă electronică a grefei.

Prelungirea termenelor
Este posibilă prelungirea anumitor termene procedurale, cum ar fi, de exemplu, termenul de depunere a memoriului în apărare. Pentru a se dispune prelungirea, este necesară o cerere formulată în acest sens de către partea interesată, cerere care trebuie să fie depusă înainte de împlinirea termenului si să fie motivată.