COMUNICAT DE PRESĂ

ANSPDCP confirmă raportările la Biroul de Credit, dar refuză exercitarea atribuțiilor legale. Problema devine una de drept constituțional și european

Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), prin adresa nr. 0000289 din 08.01.2026, recunoaște explicit că prelucrarea datelor personale în cadrul Biroului de Credit produce efecte juridice asupra persoanelor vizate, însă își declină competența reală de a analiza legalitatea mecanismului în ansamblu. ADRESA ANSPDCP 289

1. Ce confirmă oficial ANSPDCP

ANSPDCP arată că:

• datele personale sunt prelucrate în cadrul Biroului de Credit;

• raportările produc consecințe economice directe;

• prelucrarea se bazează pe „interes legitim” și pe executarea contractului;

• informațiile sunt păstrate până la 4 ani de la ultima actualizare;

• raportarea restanțelor se face fără o hotărâre judecătorească.

Aceste aspecte nu sunt contestate de Autoritate, fiind recunoscute expres în documentul oficial.

2. Ce refuză ANSPDCP să analizeze

În mod grav, ANSPDCP:

• refuză să analizeze legalitatea de principiu a Biroului de Credit;

• refuză să verifice lipsa unei legi de înființare;

• evită analiza efectelor juridice negative produse de scoruri și raportări;

• reduce problema la o simplă relație operator–persoană vizată.

Cu alte cuvinte, Autoritatea nu neagă efectele, dar refuză să le supună unui control real de legalitate.

3. De ce poziția ANSPDCP este nelegală

GDPR nu creează birouri de credit și nu autorizează:

• sancțiuni economice private,

• profilare financiară generalizată,

• excludere de la servicii pe criterii automatizate.

Art. 22 din Regulamentul (UE) 2016/679 interzice deciziile automatizate cu efect juridic negativ, iar „interesul legitim” nu poate substitui o lege.

Acceptarea de către ANSPDCP a acestui mecanism echivalează cu:

• delegarea sancțiunii economice către entități private;

• încălcarea dreptului la un proces echitabil;

• eludarea controlului judecătoresc.

4. O problemă de stat de drept, nu una tehnică

Raportarea la Biroul de Credit funcționează, în fapt, ca:

• o pedeapsă economică fără hotărâre judecătorească,

• o listă neagră privată,

• o restrângere a exercițiului dreptului de proprietate și libertății economice.

Această practică este incompatibilă cu:

• Constituția României (art. 1 alin. 5, art. 21, art. 44),

• Carta drepturilor fundamentale a UE,

• jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene.

5. Concluzie

Prin adresa oficială transmisă, ANSPDCP confirmă existența mecanismului, dar refuză să-l supună unui control efectiv de legalitate.

În aceste condiții:

• raportările la Biroul de Credit rămân contestabile;

• refuzurile bazate exclusiv pe acestea sunt lovite de nulitate;

• problema depășește nivelul administrativ și intră în sfera controlului judiciar și european.

Opinia publică trebuie informată corect: nu GDPR legitimează Biroul de Credit, iar tăcerea instituțională nu poate ține loc de lege.