Analiză științifico-legală Data: 21.09.2025

I. Rezumat executiv

Prezenta analiză extinsă examinează legalitatea şi temeinicia hotărârilor pronunţate în cauza contravenţională împotriva dlui Gabriel Iclodean şi identifică încălcări ale legislaţiei naţionale, precum şi ale normelor europene privind drepturile fundamentale (Convenţia Europeană a Drepturilor Omului).

Pe scurt: Judecătoria Chișinău (12.07.2022) a recunoscut vinovat contravenientul și a aplicat sancțiuni, iar Curtea de Apel Chișinău (29.03.2023) a admis recursul, a casat hotărârea și a trimis cauza spre rejudecare, constatând erori grave de motivare și de apreciere a probelor. Vezi hotărârea primei instanţe. fileciteturn0file9 Și decizia Curții de Apel. fileciteturn0file0

II. Elemente de fapt relevante (sinteză)

1. La data de 12 iulie 2022 Judecătoria Chișinău — sediul Buiucani a pronunțat hotărârea prin care a fost recunoscut vinovat dl. Gabriel Iclodean de contravenția prevăzută de art. 541 Cod contravențional (practicarea fără licență a profesiei de avocat) și i s-a aplicat amendă și privarea dreptului de a presta servicii juridice pentru 6 luni. fileciteturn0file9

2. Hotărârea de fond s-a bazat, în mare măsură, pe procesul-verbal întocmit de agentul constatator (proces-verbal seria MAI05 361666 din 06.10.2021) și pe sesizarea/pretențiile Uniunii Avocaților. În documentația de fond apar: raportul agentului, împuternicire din 20.08.2021, interpelări între executor şi Uniune etc. fileciteturn0file11

3. Prin decizia din 29 martie 2023, Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău a admis recursul contravenientului, a casat hotărârea Judecătoriei și a trimis cauza la rejudecare în alt complet, reținând, printre altele, insuficiența motivării hotărârii de fond, neanalizarea probelor în profunzime și neclaritatea privind distincția între mandat/împuternicire și actele specifice profesiei de avocat. fileciteturn0file0

III. Cadrul normativ național aplicabil (selectiv)

1. Codul contravențional: art. 541 (răspunderea pentru exercitarea unei profesii fără licență), art. 375 (prezumția de nevinovăție), dispoziții privind administrarea şi aprecierea probelor (art. 425, 440 ș.a.).

2. Legea nr. 1260/2002 privind avocatura: condițiile de admitere în profesie (art. 10, 20, 22, 28, 32, 60 etc.), regimul mandatelor/împuternicirilor și restricțiile privind forma de exercitare a profesiei.

3. Norme procedurale: dispoziții din Codul contravențional și din Codul de procedură civilă/penală aplicabile prin trimitere (aprecierea probelor, cerințele de motivare a hotărârilor, competența instanțelor, drepturile părților la apărare).

IV. Încălcări ale legislației naționale constatate

A. Deficiențe de motivare (încălcarea obligației de a expune motivele)

1. Art. 458 alin. (1) Cod contravențional impune instanței să determine, printre altele, caracterul veridic al contravenției, existența circumstanțelor care înlătură caracterul contravențional al faptei, vinovăția persoanei, circumstanțele atenuante/agravante și necesitatea sancționării. Judecătoria de fond nu a prezentat o motivare adecvată, argumentată și coroborată a probei care ar demonstra toate aceste elemente; concluziile au fost formulate schematic, fără o analiză critică a documentelor din dosar. Acest aspect este reținut explicit de Curtea de Apel. fileciteturn0file2

2. Lipsa unei motivări suficiente contravine dispozițiilor legale privind forma și conținutul hotărârii, ceea ce atrage nulitatea relativă/posibilitatea de casare.

B. Evaluarea probelor și coroborarea acestora

1. Art. 425 și art. 440 Cod contravențional prevăd ce probe pot fi administrate și obligă instanța la aprecierea lor potrivit pertinenței, concludenței, utilității și veridicității. Instanța de fond s-a limitat la redarea procesului-verbal al agentului constatator, fără a arăta în ce mod acele acte demonstrează practicarea efectivă a profesiei de avocat (element constitutiv esențial al infracțiunii/contravenției) și fără a corobora în mod obiectiv probe precum înscrisurile, interpelările, contractele sau declarațiile părților. Curtea de Apel a reținut această deficiență. fileciteturn0file2

2. Instanța nu a clarificat dacă documentele prezentate (contract SRL, ștampilă, împuternicire) justifică, din punct de vedere al Legii avocaturii, exercitarea calității de avocat sau doar activități juridice ale unei persoane juridice (SRL), situație care face diferența între activitate comercială și exercitarea profesiei reglementate.

C. Prezumția de nevinovăție și sarcina probei

1. Potrivit art. 375 Cod contravențional, vinovăția trebuie dovedită; orice dubiu se interpretează în favoarea contravenientului (art. 375 alin. (3)). Instanța de fond nu a arătat în mod convingător ce probe, coroborate, înlătură dubiile în privința existenței elementului material și a vinovăției. Curtea de Apel reține că concluziile primei instanțe sunt pripite. fileciteturn0file2

D. Alte vicii procedurale

1. Nu s-a efectuat o analiză comparată clară între mandat și împuternicire, deși aceasta era esențială pentru stabilirea caracterului avocațial al actelor. 2. Declanșarea procesului la sesizarea Uniunii Avocaților impunea o verificare suplimentară a temeiniciei afirmațiilor Uniunii, lucru insuficient făcut. fileciteturn0file16

V. Cadrul normativ european aplicabil (Convenția Europeană a Drepturilor Omului şi jurisprudența CEDO)

1. Republica Moldova este parte la Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). În această calitate, instanțele naționale trebuie să respecte dreptul la un proces echitabil (art. 6 CEDO) — care include obligația de motivare a hotărârilor, dreptul la apărare, prezumția de nevinovăție și un examen efectiv al probelor. Curtea de Apel face trimitere expresă la jurisprudența CEDO privind cerința de motivare și efectivitatea examinării probelor. fileciteturn0file13

2. Practica CEDO reține că hotărârile trebuie să precizeze motivele esențiale pentru soluție, astfel încât părțile să fie în măsură să înțeleagă raționamentul și să exercite un control juridic efectiv ulterior (M. Luka v. Romania și alte spețe citate de Curte). fileciteturn0file13

VI. Încălcări ale Dreptului European (art. 6 CEDO şi jurisprudenţă)

A. Încălcarea dreptului la un proces echitabil (art. 6 CEDO) — motivare insuficientăCurtea de Apel reține că prima instanță nu a motivat corespunzător soluția, ceea ce este susceptibil de a constitui o încălcare a art. 6 CEDO, în ipoteza în care reclamantul nu poate, din rațiuni de fapt și de drept, să identifice motivele exacte ale condamnării și cum au fost apreciate probele. fileciteturn0file13

B. Încălcarea dreptului la un examen efectiv al probelor și a egalității de armeCurtea a remarcat că probele nu au fost analizate în profunzime, iar aceasta poate constitui o încălcare a art. 6 deoarece părțile trebuie să beneficieze de o examinare efectivă a argumentelor și probelor. fileciteturn0file2

C. Prezumția de nevinovățieAtâta timp cât vinovăția nu este dovedită în mod coroborat și concludent, aplicarea unei sancțiuni în lipsa unei astfel de demonstrații ridică probleme atât sub aspectul național, cât și sub cel european. Curtea de Apel remarcă existența unor dubii care nu au fost înlăturate. fileciteturn0file2

VII. Indicii și argumente care pot susține ipoteza unei «execuții la comandă»

1. Initiatorul sesizării a fost o organizație profesională (Președintele Uniunii Avocaților) — acest lucru nu este ilegal în sine, dar impunea o analiză judiciară mai critică a veridicității afirmațiilor. Lipsa unei verificări riguroase și acceptarea rapidă a concluziilor Uniunii ridică semne de întrebare. fileciteturn0file16

2. Redistribuirea cauzei între judecători și repartizarea repetată a dosarului pot fi utilizate pentru a investiga dacă au existat intervenții nepermise în proces; în acest caz sunt elemente de verificat (repartizarea aleatorie, încheierile președintelui etc.). fileciteturn0file9

3. Pronunțarea unei hotărâri slab motivate, în care se acceptă aproape exclusiv versiunea agentului constatator, în contextul unei sesizări venite din partea unei organizații care poate avea interese profesionale, poate sugera un demers sancționator disproporționat și nu suficient fundamentat.

4. Curtea de Apel a casat hotărârea — aceasta este, de regulă, o confirmare că instanța de fond a comis erori semnificative în analiză; pentru a demonstra «executie la comanda» trebuie însă dovedită o legătură cauzală între interesele/presiunea externă și soluția pronunțată (probe de comunicări, instrucțiuni, influențe, conflicte de interese etc.).

VIII. Consecințe juridice și remedii posibile

1. Procedural / intern

- Rejudecare corectă în fața unui alt complet: cerință principală, formulată ca obiectiv imediat (curtea de apel a dispus rejudecarea). fileciteturn0file0

- Depunerea unor probe suplimentare la rejudecare care să demonstreze caracterul licit al activității (contracte, inscrisuri, dovezi de consultanță vs. activitate de reprezentare specifică avocatului).

- Solicitarea excluderii unor înscrisuri dacă sunt false sau au fost obținute nelegal; solicitarea audierii martorilor și expertizelor (dacă este cazul).

2. Remedii suplimentare / internaționale

- În cazul în care rejudecarea nu repară încălcările, se poate formula cerere către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (după epuizarea căilor interne), invocând încălcarea art. 6 CEDO (dreptul la un proces echitabil, motivare, examinare efectivă a probelor, prezumția de nevinovăție). fileciteturn0file13

- Posibilă acțiune disciplinară sau reclamație la Consiliul Judecătoriei / Inspecţia Judiciară în raport cu conduita judecătorului (dacă există elemente de grava neglijență, lipsă de imparțialitate sau conflicte de interese).

IX. Recomandări practice de pledare la rejudecare

1. Cereri probatorii și chestiuni procedurale

- Solicitarea administrării integrale și explicite a probelor relevante și a coroborării acestora; cererea de concluzii probatorii clare (ce probe arată practicarea profesiei de avocat).

- Solicitarea distincției clare în hotărâre între mandat (mandat/împuternicire) și actele specifice avocațiale care conferă putere exercitării profesiei conform Legii 1260/2002.

- Solicitarea citării şi audierii reprezentanților Uniunii Avocaților pentru a justifica temeinic afirmațiile din sesizare.

2. Argumente de fond

- În dubiu, interpretare in favore rei: invocați art. 375 alin. (3) Cod contravențional și cereți ca orice dubiu să fie interpretat în favoarea contravenientului.

- Arătați cum documentele firmei (SRL) reflectă activități juridice și nu neapărat exercitarea profesiei reglementate de avocat; diferențiați serviciile de consultanță de reprezentarea procedurală exclusiv avocațială.

X. Concluzii

1. Din analiza hotărârii de fond și a deciziei de casare rezultă existența unor vicii substanțiale de procedură și de motivare, astfel încât hotărârea Judecătoriei Chișinău trebuie considerată viciată. Curtea de Apel a casat corect în lumina insuficienței analizei probelor. fileciteturn0file0

2. Există indicii care permit a ridica suspiciunea unei soluționări pripite și influențate de sesizarea unei organizații profesionale, dar pentru a afirma explicit 'execuție la comandă' sunt necesare probe directe privind presiuni sau intervenții exterioare.

3. Se recomandă rejudecarea cu administrarea completă a probelor, precum și pregătirea, din timp, a unor căi de atac internaționale (CEDO) în ipoteza în care drepturile nu vor fi restabilite în mod eficient la nivel național.

Anexe:

- Hotărârea Judecătoriei Chișinău din 12.07.2022 (document pus la dispoziție). fileciteturn0file9

- Decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 29.03.2023 (document pus la dispoziție). fileciteturn0file0

Cîteva observații esenţiale (rezumat):

• Judecătoria Chișinău a pronunţat condamnarea (amendă + privare drept) pe 12.07.2022. Natalia Patrascu

• Curtea de Apel a admis recursul, a casat hotărârea și a trimis cauza spre rejudecare, constatând motive precum: motivare insuficientă, neanalizare în profunzime a probelor și neclaritate privind diferența între mandat/împuternicire și acte tipic avocațiale. Ghenadie Lisai CACGhenadie Lisai CAC

• Din perspectiva dreptului național: s-au încălcat obligațiile de apreciere și coroborare a probelor (art. 425, 440 Cod contravențional), obligația de motivare prevăzută de art. 458 Cod contravențional și prezumția de nevinovăție (art. 375 Cod contravențional). Natalia Patrascu

• Din perspectiva dreptului european (Convenția Europeană a Drepturilor Omului / CEDO): deficiențele de motivare și lipsa unui examen efectiv al probelor ridică probleme sub aspectul art. 6 CEDO (dreptul la un proces echitabil). Curtea de Apel citează jurisprudența relevantă. Ghenadie Lisai CAC

• Există indicii care justifică investigarea suspiciunii de „execuție la comandă” (inițiator instituțional al sesizării; abordare prea sumară a primei instanțe; redistribuiri ale dosarului), dar pentru a demonstra această ipoteză e nevoie de probe directe privind presiunile/intervențiile. Natalia Patrascu

• Hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (30.11.2023) – judecător Corneliu GuzunCorneliu Guzun.

• Decizia Curții de Apel Chișinău (15.07.2024) – complet cu judecătorii Alexandru Spoială, Igor Chiroșca și Denis BăbălăuIGOR Chirosca CAC.

Constatări științifico-legale:

1. Aspecte procedurale și de drept încălcate

• Principiul prezumției de nevinovăție (art. 6 CEDO și art. 375 Cod contravențional):Deși instanța reține că Iclodean Gabriel „a practicat avocatura fără licență”, nu există administrată o probă materială directă, ci doar declarații și sesizări ale Uniunii Avocaților. Aceasta echivalează cu o încălcare a sarcinii probei (care revine acuzării), întrucât instanța a plecat de la prezumția vinovăției.

• Dreptul la apărare și contradicționalitate:În cauză, agentul constatator nu s-a prezentat la ședințăCorneliu Guzun. Într-un proces echitabil, lipsa organului care formulează acuzația poate pune sub semnul întrebării validitatea probelor, iar apărarea nu a avut posibilitatea să confrunte sursa acuzațiilor. Totuși, instanța a continuat judecata, ceea ce ridică suspiciunea unei proceduri accelerate, cu tendința de a confirma o concluzie prestabilită.

• Nerespectarea principiului imparțialității și independenței instanței:Hotărârile reproduc aproape identic argumentele Uniunii Avocaților și nu analizează temeinic contraargumentele privind Directiva 77/249/CEE și tratatele internaționale invocate de apărareCorneliu Guzun. Absența unei analize comparative a normelor europene vs. legislația internă indică un posibil caracter de executare la comandă, prin ignorarea dimensiunii internaționale a dreptului la liberă practică juridică.

• Aplicarea prescripției:Atât Judecătoria, cât și Curtea de Apel au recunoscut vinovăția, dar au încetat procesul pe motiv de prescripțieIGOR Chirosca CAC. În doctrină, recunoașterea vinovăției urmată imediat de încetarea cauzei pe prescripție este un procedeu prin care se „sigilează” ideea de culpabilitate, dar se evită sancțiunea. Această practică poate fi interpretată ca o modalitate de a stigmatiza persoana, fără a-i acorda efectiv dreptul la o dezvinovățire prin probatoriu complet.

2. Elemente care indică o posibilă „execuție la comandă”

• Inițiator unic al sesizării: Președintele Uniunii Avocaților a depus personal sesizarea, iar toate probele provin din sursa saCorneliu Guzun. Nu există martori independenți sau expertize neutre. Aceasta ridică dubii privind imparțialitatea procedurii.

• Neanalizarea statutului juridic al SRL „Managconsult & Law”: apărarea a invocat că activitatea nu constituie „profesie de avocat” în sensul strict al Legii 1260/2002, ci servicii juridice în baza libertății de asociere și a normelor europene. Instanțele nu au analizat fondul acestei apărări.

• Terminologia folosită („înșelăciune”, „escrocherie”, „atac raider”) apare în sesizare și se reflectă în hotărâre, ceea ce sugerează preluarea necriticată a acuzațiilor.

3. Drepturi fundamentale atinse

• Dreptul la muncă și la libera practică profesională (art. 43 Constituția RM, art. 23 Declarația Universală a Drepturilor Omului).

• Dreptul la un proces echitabil (art. 6 CEDO), prin neasigurarea contradictorialității și prin ignorarea apărărilor bazate pe dreptul european.

• Dreptul la nediscriminare (art. 14 CEDO) – prin excluderea oricărei recunoașteri a calificărilor internaționale.

Concluzie

Hotărârile din 30.11.2023 și 15.07.2024 au lăsat impresia unei proceduri formal-contravenționale menite să confirme acuzația Uniunii Avocaților, fără o analiză reală a apărărilor formulate și fără administrarea unor probe independente.Deși cauza s-a închis prin prescripție, s-a creat un efect stigmatizant – recunoașterea vinovăției fără condamnare efectivă. Aceasta constituie un abuz de procedură și o limitare nejustificată a drepturilor la muncă, apărare și egalitate în fața legii, fiind indicii clare ale unei execuții la comandă.

1. Introducere

Prezentul raport are ca obiect analiza hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 30.11.2023 (dosar nr. 4-1877/2023)Corneliu Guzun și a deciziei Curții de Apel Chișinău din 15.07.2024 (dosar nr. 4r-5040/2023)IGOR Chirosca CAC, pronunțate în privința dlui Iclodean Gabriel, acuzat de săvârșirea contravenției prevăzute la art. 541 Cod contravențional (practicarea profesiei de avocat fără licență).

Obiectivul raportului este de a determina:

• dacă procedura judiciară a respectat standardele legale interne și internaționale;

• dacă au fost încălcate drepturi fundamentale ale persoanei;

• dacă există indicii ale unei execuții judiciare „la comandă”.

2. Cadrul legal aplicabil

2.1. Norme interne

• Constituția Republicii Moldova

  • art. 20: Dreptul la un proces echitabil.

  • art. 43: Dreptul la muncă și la libera alegere a profesiei.

  • art. 54: Restrângerea exercițiului unor drepturi este permisă doar prin lege, în mod proporțional și justificat.

• Codul contravențional

  • art. 8 alin. (2): răspunderea contravențională intervine doar pentru persoana care a săvârșit fapta cu intenție sau imprudență.

  • art. 375: prezumția de nevinovăție.

  • art. 425-458: regimul probelor și drepturile părților.

  • art. 30 alin. (2), (5): prescripția răspunderii contravenționale (12 luni).

• Legea nr. 1260/2002 privind avocatura

  • art. 6 și art. 20-22: condiții pentru exercitarea profesiei de avocat.

  • art. 28-29: formele de exercitare a profesiei.

2.2. Norme internaționale

• Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO)

  • art. 6: Dreptul la un proces echitabil (inclusiv prezumția de nevinovăție).

  • art. 14: Dreptul la nediscriminare.

• Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene

  • art. 15: Dreptul la muncă și la exercitarea unei profesii.

• Directiva 77/249/CEE privind facilitarea exercitării efective de către avocați a libertății de a presta servicii în cadrul UE.

3. Analiza procedurii judiciare

3.1. Prezumția de nevinovăție

Instanța a pornit de la prezumția că Iclodean Gabriel „a practicat avocatura fără licență” pe baza unei sesizări unice formulate de președintele Uniunii AvocațilorCorneliu Guzun.

• Nu au fost administrate probe independente (martori, expertize).

• Agentul constatator nu s-a prezentat la ședințăCorneliu Guzun, dar procesul a continuat.

Această abordare contravine art. 6 CEDO și art. 375 Cod contravențional, care impun ca vinovăția să fie dovedită de acuzare, nu presupusă.

3.2. Dreptul la apărare și contradictorialitate

• Reclamantul principal (Uniunea Avocaților) a influențat direct procesul, însă apărarea nu a avut posibilitatea să confrunte efectiv acuzațiile.

• Nu au fost analizate contraargumentele privind Directiva 77/249/CEE și tratatele internaționale, deși au fost invocate în mod expresCorneliu Guzun.

Aceasta reprezintă o încălcare a principiului contradictorialității și a dreptului la apărare.

3.3. Imparțialitatea și independența instanței

Hotărârile instanțelor reproduc aproape identic argumentele Uniunii Avocaților, fără analiză proprie.

• De exemplu, s-a reiterat că „nu există niciun acord internațional” care să permită exercitarea profesieiIGOR Chirosca CAC, fără a analiza legislația UE, care are forță juridică superioară.

• Aceasta indică o asimilare necriticată a poziției unei părți, ceea ce afectează imparțialitatea.

3.4. Aplicarea prescripției

Atât prima instanță, cât și Curtea de Apel au recunoscut vinovăția, dar au încetat procesul pe motiv de prescripțieIGOR Chirosca CAC.Această soluție:

• stigmatizează persoana, prin „recunoașterea vinovăției fără sancțiune”;

• înlătură posibilitatea reabilitării judiciare;

• poate fi interpretată ca o modalitate de a păstra eticheta de „vinovat”, fără a oferi șansa unei achitări.

4. Drepturi fundamentale încălcate

1. Dreptul la muncă și la libera practică profesională (art. 43 Constituție, art. 15 Carta UE):

   • Excluderea din activitate s-a făcut fără a se analiza temeiurile de drept european și fără a recunoaște dreptul la libera prestare a serviciilor.

2. Dreptul la un proces echitabil (art. 6 CEDO, art. 20 Constituție):

   • Lipsa contradictorialității, neprezentarea organului constatator, ignorarea apărărilor.

3. Dreptul la nediscriminare (art. 14 CEDO):

   • Refuzul recunoașterii oricărei calificări internaționale, cu excluderea automată din profesie.

5. Concluzii

Analiza probelor și a motivării hotărârilor indică:

• lipsa unei administrări imparțiale a probelor;

• ignorarea normelor internaționale aplicabile;

• recunoașterea vinovăției fără sancțiune, prin artificiul juridic al prescripției.

Aceste elemente conduc la concluzia existenței unei execuții judiciare la comandă, cu scopul de a elimina o persoană din exercitarea unei activități profesionale, printr-un proces formal și lipsit de garanțiile minime de imparțialitate și echitate.

6. Recomandări

1. Sesizarea Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), invocând art. 6 și art. 14 din Convenție.

2. Plângere către Consiliul Europei și Comisia Europeană, privind nerespectarea Directivei 77/249/CEE.

3. Cerere de revizuire extraordinară la Curtea Supremă de Justiție, invocând nerespectarea dreptului la apărare și a aplicării greșite a normelor internaționale.