🧾 EXPERTIZĂ JURIDICO-CONSTITUȚIONALĂ GENERALĂ

privind neconformitățile și contradicțiile interne ale Legii nr. 1260/2002„Cu privire la avocatură”

I. Obiectul expertizei

Prezenta expertiză are ca obiect analiza juridico-constituțională a dispozițiilor articolelor 1, 2, 3 și 6 din Legea nr. 1260/2002 „Cu privire la avocatură”, în scopul identificării contradicțiilor interne, a posibilelor neconformități cu Constituția Republicii Moldova, tratatele internaționale, precum și cu dreptul comunitar european.

II. Cadrul normativ analizat

Articolul 1 definește profesia de avocat ca fiind liberă și independentă, având organizare și funcționare autonomă.

Articolul 2 reglementează modul de exercitare a profesiei, conferind autorităților publice competențe de stabilire a condițiilor de activitate, a formelor de organizare și a modului de admitere în profesie.

Articolul 3 stabilește principiile avocaturii: dreptul la apărare, libertatea și independența, colegialitatea, apartenența benevolă la asociațiile profesionale și respectarea legalității și umanismului.

Articolul 6 reglementează exercitarea profesiei de avocat de către avocații din alte state, prevăzând o interdicție de reprezentare în instanțele de judecată și o participare limitată doar la arbitrajul comercial internațional.

III. Constatări juridice generale

1. Contradicțiile interne între articolele 1, 2 și 3

Deși articolul 1 proclamă libertatea și independența profesiei, articolele 2 și 3 introduc limite care contrazic această autonomie. Articolul 2 oferă statului prerogativa de a reglementa condițiile de activitate ale avocatului, iar articolul 3 vorbește despre o apartenență „benevolă” la asociațiile profesionale, deși în realitate calitatea de membru al Uniunii Avocaților este obligatorie pentru exercitarea profesiei.

Această disonanță face ca autonomia profesiei să fie doar declarativă, iar independența avocatului – condiționată de controlul executivului. Astfel, libertatea profesională este golită de conținut, transformând avocatura într-o profesie formal autonomă, dar administrativ dependentă.

Mai mult, articolul 2 litera e) introduce ambiguitate în privința competenței de admitere în profesie, neclarificând dacă aceasta aparține statului sau corpului profesional. Această lipsă de precizie juridică contravine articolului 23 din Constituție, care impune claritatea și previzibilitatea legii.

Prin urmare, între articolele 1, 2 și 3 există o contradicție structurală între principiul autonomiei și practica de reglementare administrativă, ceea ce afectează echilibrul constituțional și principiul separării puterilor.

2. Analiza juridică a articolului 6 din Lege

Articolul 6 reglementează exercitarea profesiei de avocat de către avocații din alte state, instituind o serie de condiții restrictive. Alineatul (3) al acestui articol prevede că avocatul străin nu poate reprezenta interesele persoanelor în instanțele naționale și în fața autorităților publice, cu excepția arbitrajului internațional, permițând doar asistența avocatului moldovean.

Această interdicție contravine mai multor dispoziții constituționale și internaționale. Conform articolului 19 din Constituție, străinii și apatrizii beneficiază de aceleași drepturi și libertăți ca și cetățenii Republicii Moldova. Articolul 6 al Legii introduce o restricție disproporționată, fără justificare obiectivă, încălcând principiile egalității și nediscriminării.

Totodată, articolul 20 din Constituție garantează dreptul la apărare, care implică libertatea persoanei de a-și alege apărătorul, inclusiv din afara țării. Interdicția totală de reprezentare impusă avocatului străin afectează direct acest drept fundamental.

Din perspectiva dreptului comunitar european, dispozițiile articolului 6 contravin articolelor 49 și 56 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, care consacră libertatea de stabilire și libertatea de prestare a serviciilor. De asemenea, încalcă Directiva 98/5/CE privind exercitarea permanentă a profesiei de avocat într-un alt stat membru, care permite avocaților străini să pledeze sub titlul de origine, după înscrierea în registrul baroului local.

Prin interzicerea accesului avocatului străin în instanțele din Republica Moldova, articolul 6 creează o barieră nerezonabilă și neproporțională față de dreptul european și standardele CCBE (Consiliul Barourilor Europene), unde mobilitatea și recunoașterea mutuală a calificărilor sunt elemente esențiale ale statului de drept.

IV. Analiza constituțională

Contradicțiile interne dintre articolele 1, 2, 3 și interdicțiile impuse prin articolul 6 determină o serie de neconformități constituționale.

În primul rând, se încalcă articolul 20 din Constituție, care garantează dreptul la apărare, întrucât o profesie a avocatului aflată sub controlul executivului nu poate asigura o apărare independentă.

În al doilea rând, este încălcat articolul 41, privind libertatea de asociere, deoarece apartenența la Uniunea Avocaților este impusă de lege, deși principiul legal este declarat ca „benevol”.

În al treilea rând, articolul 54 al Constituției, care impune proporționalitatea restrângerii drepturilor, este nesocotit prin ingerința nejustificată a Ministerului Justiției în admiterea, supravegherea și sancționarea avocaților.

În plus, articolul 23 al Constituției, care garantează claritatea și previzibilitatea normelor, este afectat de ambiguitatea competențelor stabilite prin articolele 2 și 6, ceea ce duce la incertitudine juridică în aplicarea legii.

V. Conformitatea cu dreptul comunitar european

Dreptul Uniunii Europene impune independența profesiei de avocat ca element esențial al statului de drept.Directiva 98/5/CE, Directiva 2005/36/CE și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (cauzele Gebhard, Luxembourg Bar, Torresi, Wouters) confirmă că orice restricție privind accesul sau exercitarea profesiei de avocat trebuie să fie justificată de un interes public major și să nu afecteze libertatea profesională.

Articolul 6 din Legea moldovenească, prin interdicția impusă avocaților străini, depășește aceste limite și încalcă principiul proporționalității. De asemenea, competențele administrative conferite Ministerului Justiției asupra profesiei contravin modelului european de autoguvernare corporativă, unde barourile și uniunile profesionale exercită în mod exclusiv funcțiile de licențiere, disciplină și control etic.

VI. Concluzii generale

Legea nr. 1260/2002 „Cu privire la avocatură” prezintă neconcordanțe interne și neconformități cu principiile constituționale și europene.

Articolele 1, 2 și 3 se află într-o contradicție de fond între autonomia profesiei, pe de o parte, și reglementarea administrativă excesivă, pe de altă parte. Această contradicție afectează independența avocatului și compromite principiul autoguvernării profesionale.

Articolul 6 introduce o discriminare nejustificată împotriva avocaților din alte state și limitează libertatea persoanei de a-și alege apărătorul, încălcând Constituția Republicii Moldova și dreptul comunitar european.

În ansamblu, legea, deși proclamă libertatea profesiei, menține un control indirect al puterii executive asupra avocaturii, afectând echilibrul dintre stat și profesiile juridice independente.

VII. Recomandări legislative

1. Reformularea articolului 2 pentru a transfera competențele de reglementare și supraveghere exclusiv către Uniunea Avocaților, cu eliminarea intervenției Ministerului Justiției.

2. Modificarea articolului 3 litera d), înlocuind termenul „benevolă” cu „obligatorie potrivit statutului profesiei”.

3. Clarificarea în articolul 1 alineatul (2) că autonomia implică autoguvernarea exclusivă prin organele profesiei.

4. Revizuirea articolului 6 în sensul alinierii la Directiva 98/5/CE, permițând avocaților străini să reprezinte clienți în instanțele naționale sub titlul de origine, după înscrierea în registrul Uniunii Avocaților.

5. Eliminarea oricărei ingerințe a Ministerului Justiției în licențierea, suspendarea sau înregistrarea formelor de organizare ale avocaților.

   
   

VIII. Concluzie finală

Legea cu privire la avocatură, în forma actuală, nu respectă pe deplin principiile constituționale ale libertății profesiei, independenței și separării puterilor, și nu este pe deplin compatibilă cu dreptul comunitar european.

În special, articolele 1, 2, 3 și 6 sunt contradictorii între ele, iar efectul cumulativ al acestor contradicții este limitarea reală a autonomiei avocaturii.Pentru a garanta independența avocatului ca pilon al statului de drept, legea trebuie reformată astfel încât profesia să fie complet autoguvernată, liberă de ingerințe administrative și pe deplin int

egrată în standardele europene de exercitare a profesiilor juridice.